Campionatul European-1976- Lovitura de maestru a lui Panenka si triumful Cehoslovaciei
In anii ’70 comunismul era in floare in toata zona centrala si est europeana. Practic de la Germania de Est, Polonia sau Cehoslovacia pana la Serbia, Romania si evident Rusia, comunistii distrugeau tot ce insemna cultura si civilizatie incercand sa pastreze o singura doctrina. Insa chiar in interiorul coalitie estice existau probleme astfel ca victoria Cehoslovaciei a fost vazuta ca o mare realizare nationala intr-o perioada de tensiuni politice in Europa de Est.
Ce nebunie! Patru echipe la un turneu final
In 1976, formatul Campionatului European de Fotbal era foarte diferit de cel de astazi. Doar patru echipe s-au calificat la turneul final.
Drumul spre finala a fost anevoios, inceput cu preliminariile, unde 32 de echipe nationale europene au fost impartite in opt grupe de cate patru. Fiecare echipa a jucat meciuri tur-retur in cadrul grupei, castigand puncte pentru victorii si remize.
Castigatoarele fiecarei grupe au trecut in sferturile de finala, unde s-au disputat meciuri eliminatorii in format tur-retur. Astfel in 1976, Cehoslovacia, Germania de Vest, Olanda si Iugoslavia au fost cele patru echipe care au ajuns in aceasta faza a competitiei.
David versus Goliath, versiunea 1976
Cand in fata ta sunt giganti ca Olanda sau Germania si se joaca acasa la Iugoslavia sansele ce ti le dau casele de pariuri de a castiga titlu sunt spre zero sau, daca esti inspirat si un pic nebun, tocmai aceste sanse pot sa te imbogateasca iar al tau sa fie biletul zilei! Imagineaza-ti ca deschizi acest link si alegi sa pariezi pe Polonia, Cehia sau Ucraina. Ei bine da, aceste echipe au sanse de 100 si 150 de a castiga Campionatul European de Fotbal. Insta istoria ne arata ca din cand in cand se poate intampla o surpriza de proportii, asa ca fi istet!
In 1976, Campionatul European de Fotbal a reunit unele dintre cele mai bune echipe nationale din Europa. Germania de Vest, campioana mondiala in exercitiu, avea jucatori legendari precum Franz Beckenbauer, cunoscut sub numele de „Der Kaiser” pentru eleganta si capacitatea sa defensiva, si Gerd Müller, unul dintre cei mai prolifici atacanti din istoria fotbalului. Olanda, cu legendarul Johan Cruyff si versatilul Johan Neeskens, era considerata una dintre favorite. Iar Iugoslavia, tara gazda, ii avea pe talentatii Dragan Dzajic si Vladimir Petrovic.
Ei bine tocmai impotriva acestor giganti, Cehoslovacia nu avea cum sa fie favorita.
Cu toate acestea, echipa a reusit sa invinga toate pronosticurile si sa invinga acesti adversari mult mai bine cotati. In semifinale, Cehoslovacia a invins Olanda cu 3-1 dupa prelungiri, intr-un meci electrizant.
Iar in finala de la Belgrad, unde biletul zilei a fost castigator pentru unii, impotriva puternicei echipe a Germaniei de Vest, Cehoslovacia a dat dovada de curaj si determinare, reusind sa duca meciul la loviturile de departajare dupa 2-2 in timpul regulamentar si in prelungiri.
Unul singur e Panenka!
Germanii nu exersasera deloc aceste lovituri pentru ca nu se asteptau nici in cele mai mari cosmaruri sa nu bata Cehoslovacia in timpul regulamentar si rareori au avut ocazia sa execute o lovitura de pedeapsa la nivel de club. In schimb, cehoslovacii isi facusera temele.
Dupa trei serii transformate de ambele echipe, Cehoslovacia a facut 4-3 prin Jurkemik, iar Uli Hoeness a sutat mult peste poarta.
Daca Panenka transforma urmatoarea lovitura, Cehoslovacia era campioana.
Mijlocasul de la Bohemians Praga a preluat mingea, a asezat-o pe punctul de var, a venit cu un elan puternic, ca si cum s-ar fi pregatit sa traga tare, si in schimb a trimis mingea in centrul portii, cu bolta, in timp ce portarul german plonja in stanga sa. Si aici biletul zilei bine gandit ar fi putut aduce castiguri pentru pariori.
”Dupa antrenament (la Bohemians Praha), obisnuiam sa mai raman cu portarul nostru si sa execut penalty-uri – jucam pentru o ciocolata sau un pahar de bere. Deoarece era un portar foarte bun, a devenit o competitie costisitoare pentru mine. Asa ca uneori, inainte de a merge la culcare, incercam sa ma gandesc la modalitati de a-l invinge, pentru a-mi recupera pierderile.
„Mi-a venit aceasta ideea si apoi am inceput sa o testez si sa o pun in practica. Ca efect secundar, am început sa ma ingras – DAR CASTIGAM PARIURILE! In cele din urma, am ales penalty-ul din finala pentru ca mi-am dat seama ca era cea mai usoara si mai simpla modalitate de a marca un gol. Este o reteta simpla”
Ei bine dragi prieteni, vedeti ca exista mereu o alta varianta de a castiga! Doar trebuie sa va puneti mintea la munca si cu siguranta pontul zilei se va transforma in biletul castigator!