Ne-o mai fi dor, sete, dragoste de Nichita?
Read Time:1 Minute, 59 Second
[ad_1]
„Îmi învăţam cuvintele să iubească
le arătam inima
şi nu mă lăsam până când silabele lor
nu începeau să bată.
Le arătam arborii
şi pe cele care nu vroiau să foşnească
le spânzuram fără milă, de ramuri.
Până la urmă, cuvintele
au trebuit să semene cu mine
şi cu lumea.”
(fragment „Ars poetica”, volumul „Dreptul la timp”)
Azi e despre Nichita. Azi ar trebui, nouă, ploieștenilor, măcar pentru o secundă… cât un univers, preț de un vers cât o inimă, să necrească aripi de Nichita și-n loc de suflet, să ni se facă vers, adânc, în toată ființa noastră.
Ei, na! cine mai știe?!? Cui îi mai e dor și sete de poezie, de EL de NICHITA?!
Nichita Stănescu (n. 31 martie 1933, Ploiești, România – d. 13 decembrie 1983, București, România).Nichita Stănescu „a fost”- ba nu, ESTE- acum, și mâine și-ntotdeauna și… pretutindeni, un poet, scriitor și eseist român, ales membru post-mortem al Academiei Române. Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”.
Fie că sunteţi de-ai locului, fie că vă faceţi drum în Prahova, nu ezitaţi să treceţi în obiectivele de vizitat şi Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” Ploiești, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova. A fost inaugurat în urmă cu 20 de ani şi găzduieşte spațiul unde „Îngerul Blond“ s-a format ca om și poet: dormitorul, biroul, sufrageria şi bucătăria, cu obiecte și piese de mobilier care au aparținut familiei Stănescu.
Nichita e aici, acum, întotdeauna. Mai știm, îl mai cunoaștem, îl mai citim, îi mai vorbim cu gândul, cu iubirea, cu inima?!
Nichita Stănescu aparține, temporal și formal, neo-modernismului românesc din anii 1960 – 1970. Nichita Stănescu a fost considerat de către unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder.
Poate prea… filosofic, prea profund… prea… poet, prea… lumina, ca să ni-l mai aducem aminte așa cum s-ar cădea?!
Articolul Ne-o mai fi dor, sete, dragoste de Nichita? a aparut prima data pe Prahova Business – Despre afaceri. Zi de zi – Primul cotidian online de afaceri din Prahova.
[ad_2]
Source link
Happy
0 %
Sad
0 %
Excited
0 %
Sleepy
0 %
Angry
0 %
Surprise
0 %
0
0
