„Merindea sufletului romanesc”- TRADITIA, „hrana” copiilor din mai multe scoli. La initiativa Filarmonicii
Read Time:3 Minute, 58 Second
[ad_1]
Pe cât de MINUNAT, pe atât de… NECESAR: Mai mulți elevi de la Școlile gimnaziale „I.A. Bassarabescu” și „George Coșbuc” din Ploiești, precum și de la Școala Primară nr. 4 Vălenii de Munte au asistat astăzi, la Filarmonica ploieșteană, la un inspirat concert educative. Evenimnetul a urmărit promovarea valorilor tradiţionale româneşti.
Orchestra Populară „Flacăra Prahovei”, condusă de dirijorul Marian Dovîncă, și doi dintre soliștii ei vocali – Adriana Deaconu și Gigi Stoica, au susținut astăzi un concert lecție care i-a purtat pe copii într-o emoionantă călătorie muzicală prin mai multe zone etnografice ale țării, prin…ladadezestre a valorilor autentice, acelea imuabile ce țin „la piept” veșnicia satului.
În miez de dalb dar din pântecul tezaurului national, pe scena sălii „Ion Baciu„ au urcat și dansatorii Ansamblului Folcloric “Flacăra Prahovei” al Filarmonicii, coordonat de coregraful Marian Marinică.
Amfitrion al evenimentului a fost Violeta Barac.
DEMN DE APRECIAT un astfel de concert educativ.
„Folclorul nostru… nu numai că este sublim, dar te face să înţelegi totul. E mai savant decât toată muzica aşa-zis savantă. Şi asta într-un fel cu totul inconştient. E mai melodic decât orice melodie, dar asta fără să vrea. E duios, ironic, trist, vesel şi grav.” (George Enescu)
Și, cu atât mai mult folclorul trebuie să fie așezat în inima copilului. Folclorul reprezintă o parte a culturii naționale a unui popor, care reflectă în mod direct profilul spiritual și talentul artistic al unui neam, el e miezul adânc al sufletului neamului.
Educatia in secolul al XXI-lea ar trebui sa urmareasca familiarizarea cu valorile nationale, materiale si spirituale, renasterea, valorificarea, perpetuarea traditiilor, utilizarea potentialului educativ al datinilor, obiceiurilor si literaturii populare, for-marea constiintei nationale, educarea civismului, a umanitarismului. Un obiectiv prioritar al educatiei, in contextul socio-cultural al Romaniei contemporane, ar trebui sa fie trezirea respectului pentru traditii–semn al statorniciei, al legaturii organice cu pamantul stramosesc–ce este una dintre principalele forme de manifestare a constiintei de sine a poporului roman. In folclor sunt cuprinse adevaratele valori reprezentative pentru cultura romaneasca: cultural-etnografice, documentar-istorice, ritual-mitologice, literar-poetice. Prin cunoasterea si intelegerea folclorului generatiile tinere vor descoperi radacinile istorice ale neamului, profilul psihologic, etic, religios al romanului–o alternativa serioasa la modelul de comportament insinuat de mass-media.
DEMN DE LUAT ÎN SEAMĂ: „Potentialul educativ al folclorului este imens, ramane doar ca scoala sa stie sa-l valorifice, caci odata atins obiectivul–redescoperirea identitatii nationale si culturale–lupta cu globalizarea e aproape castigata. Respectul pentru trecut, pentru traditii, patriotismul ii vor determina pe oameni sa se gandeasca de doua ori inainte sa renunte la identitatea lor. Astfel, raporturile dintre unitate / diversitate, globalizare / identitate, universal / specific vor fi reconsiderate, iar oamenii vor intelege ca globalizarea trebuie sa se reduca la aspectul economic, politic, la civilizatie, care este una singura, cu diferite grade de dezvoltare, pe cand culturile sunt diferite (8). Cultivarea specificului national si promovarea lui in circuitul de valori universale ale specificitatii este o conditie a supravietuirii noastre ca natiune, la fel cum diversitatea culturilor este o conditie a supravietuirii si dezvoltarii umanitatii.
„Poporul român (…) are o inteligență caldă, deschisă adevărului (…), mlădioasă” –scria M. Eminescu într-un articol (9) –e un popor „tânăr, cu instincte generoase”. Acești oameni, inteligenți, onești, generoși, erau mai ales oameni neștiutori de carte, însă formați într-o „lume” în care tradiția era legea supremă, iar învățăturile (etica, modelele de conduită, îndeletnicirile practice) erau transmise din generație în generație. Folclorul era singur „disciplinp” ce se studia în acea „școală” a vieții și se pare că era suficient pentru formarea unor oameni în adevaratul sens al cuvântului.
Faptelor de folclor, comunitatea care le-a creat, le-a atribuit diverse rosturi: (…)Din basme, povești, snoave, balade, cântece cu mesaj social și vorbe de duh spuse de cei bătrâni, copiii aflau ce înseamna bunătate, frumusețe, curaj, adevăr, dreptate, hărnicie, verticalitate, modestie, generozitate etc. sau reversul lor; modele de comportament și valori morale integrate într-un context atractiv și sugestiv pentru înțelegerea mesajului educativ. În afara însușirii principiilor de etică, a descoperirii unor modele de conduită, creațiile populare îi invatau pe copii ce înseamna respectul și dragostea pentru patrie, pentru eroii neamului; îi învățau că patria e „muma” și codrul le e „frate”; îi învățau să ducă o viață „cu frică de Dumnezeu” și respectând cu sfințenie tradiția”. (sursa citatului: www.thefreelibrary.com/)
Articolul „Merindea sufletului romanesc”- TRADITIA, „hrana” copiilor din mai multe scoli. La initiativa Filarmonicii a aparut prima data pe Prahova Business – Despre afaceri. Zi de zi – Primul cotidian online de afaceri din Prahova.
[ad_2]
Source link
Happy
0 %
Sad
0 %
Excited
0 %
Sleepy
0 %
Angry
0 %
Surprise
0 %
0
0
